Gârda de sus - comună pe Valea Arieșului Mare

Cazare in Garda de sus gasiti pe turistInfo.ro si pe site-ul laPensiuni.ro

Restaurante în Gârda de sus:
  • Conacul Samfirei - mâncăruri tradiționale: balmoş, tocăniţe românești, gulaş, etc
  • Pensiunea Mama Uța - oferă servicii de catering pe ruta Albac - Vârtop pentru o comandă minimă de 100 ron.
  • La Marian Restaurant - terasa si restaurant in drum spre Ghetarul Scarisoara.

Așezare

Gârda de sus este o comună din județul Alba situată la izboarele Arieșului Mare la Poalele Vîrfului Bihor (Curcubăta Mare).

Face parte din Țara Moților (Țara de piatră) alături de localitățile: Arieșeni, Scărișoara, Albac, Horea, Poiana Vadului, Vadul Moților, Avram Iancu, Vidra, Câmpeni, Sohodol, Bistra, Rosia Montana, Abrud, Bucium, Ciuruleasa.

Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru lucrări de infrastructură, programe de promovare a turismului și acțiuni cu caracter ecologic, deschiderea unui muzeu cu punct de vânzare lângă Peștera Scărișoara, reabilitarea unor drumuri comunale și amenajarea unei gospodării tipic moțești.

Vecini

Sate componente:

  • Izvoarele – 25 de gospodarii
  • Girda de Sus – 130 de gospodarii
  • Dobresti – 20 de gospodarii
  • Girda Seaca – 37 de gospodarii
  • Plisti – 10 gospodarii
  • Ghetar – 37 de gospodarii
  • Ocoale – 92 de gospodarii
  • Dealu Ordancusii – 8 gospodarii
  • Dealu Frumos – 31 de gospodarii
  • Hanesti – 32 de gospodarii
  • Mununa – 28 de gospodarii
  • Huzaresti – 37 de gospodarii
  • Plai – 43 de gospodarii
  • Sucesti – 18 gospodarii
  • Biharia – 34 de gospodarii
  • Scoarta – 6 gospodarii
  • Snide – 38 de gospodarii

Facilitati

În comună se găsesc 5 biserici ortodoxe:

  • Biserica veche din centrul Gârdei de sus
  • Biserica nouă din centrul Gârdei de sus
  • Bisericuța din satul Biharea
  • Bisericuța di satul Ocoale
  • Bisericuța din Poiana Călineasa

O farmacie în centrul comunei.

O stație peco în centrul comunei

Abc-uri, restaurante, și magazine în centrul comunei

Cabane și pensiuni în satele: Gârda de sus, Ocoale, Ghețar etc.

Mai multe informatii despre Gârda de sus puteți găsi pe site-ul primăriei Gârda: comunagardadesus.ro

Distanțe localitati

  • Gârda de Sus - Scarișoara :5 Km
  • Gârda de Sus - Arieşeni: 8 km
  • Gârda de Sus - Albac: 16 Km
  • Gârda de Sus - Vârtop: 18 km
  • Gârda de Sus - Câmpeni: 32 Km
  • Gârda de Sus - Avram Iancu: 42 km
  • Gârda de Sus - Abrud: 45 Km
  • Gârda de Sus - Lupșa: 47km
  • Gârda de Sus - Ştei: 47 Km
  • Gârda de Sus - Beiuş: 65 Km
  • Gârda de Sus - Beliș: 69km
  • Gârda de Sus - Padiș: 90 km
  • Gârda de Sus - Alba-Iulia: 109 km
  • Gârda de Sus - Turda: 118 km
  • Gârda de Sus - Cluj-Napoca: 123 Km (prin Horea - Matisesti - Beliș)
  • Gârda de Sus - Oradea: 128 Km
  • Gârda de Sus - Timişoara: 262 Km
  • Gârda de Sus - Bucureşti: 457 Km
  • Gârda de Sus - Iaşi: 547 Km
  • Gârda de Sus - Constanţa: 680 Km

Geografie

Prin mijlocul comunei Gârda de sus trece râul Arișul Mare.

Obiective turistice

  • Pestera Ghetarul Scarisoara
  • Pestera Poarta lui Ionele
  • Cheile Ordancusii
  • Izbucul Cotetul Dobrestilor
  • Poiana Calineasa
  • Moara de apa

Prezentare video a câtorva obiective turistice din Gârda de sus:

Biserici

În Gărda de Sus se găsesc 5 biserici ortodoxe. Dintre acesta 2 se găsesc în centrul localității.

Istoric Gârda de sus

Mărturii despre clima și viețuitoarele din zona Gârda din ultimii 10000 de ani se păstrează conservate în straturile de gheață anuale din Ghețarul Scărișoara. Ultimele cercetări au arătat că straturi de la baza ghețarului subteran au peste 10000 de ani vechime.

Demult cu 6200 de ani in urma pe teritoriul actual al comunei Gârda de sus a trecut un om de Neandertal. Mărturie stau cele 3 urme de picior pietrificate găsite în Peștera Vârtop ( sat Casa de Piatra - Arieșeni). Nu se știe dacă acesta locuia în zonă sau era doar în trecere.

În anul 1932 populația satului Gârda de Sus și a celorlalte sate componente au obținut desparțirea de comuna Scarișoara și Neagra (actuala Poiana Vadului), devenind comuna cu conducere proprie.Denumirea Gârda, după cum spun bătrânii, vine de la unele cascade naturale, denumite local “gârde”, formate din trunchiurile copacilor doborâți de vant și a bolovanilor adunaîi dupa ei.